Surse
Sursele datelor și lucrările pe care se sprijină analiza.
Date lexicale
Setul oficial de export al bazei dicționarelor românești. De aici vin cele 2.273.343 de forme flexionare care fac lematizarea posibilă și verificarea etimologică pentru 13.635 de cuvinte. Datele dexonline redistribuite aici rămân sub GNU GPL v2 sau ulterior. Copyright © 2004–2026 dexonline. Textele definițiilor nu sunt redistribuite.
Categoriile etimologice românești și articolele folosite pentru reconstituirea lanțurilor etimologice. Conținutul e sub CC BY-SA 4.0.
Corpusuri
Proza datată, 1825–1949. Texte sub licențe libere sau intrate în domeniul public.
Registrul scris contemporan, 41.357 de articole. CC BY-SA 4.0.
OpenSubtitles, prin lista de frecvențe a lui Hermit Dave
Registrul vorbit contemporan, 306.494.203 de cuvinte de replică de film.
Anii de naștere și de moarte ai autorilor, folosiți la datarea textelor. CC0.
Bibliografie
Marius Sala, „De la latină la română”
Univers Enciclopedic, 1998. Cartea care explică, pentru un cititor care nu e lingvist, de ce numărătoarea pe cuvinte din dicționar și numărătoarea pe cuvinte din text dau răspunsuri diferite.
Marius Sala (coord.), „Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice”
Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Metoda de calcul a ponderii etimologice pe vocabular reprezentativ, față de care măsurătorile de aici sunt o variantă pe corpus.
Alexandru Ciorănescu, „Dicționarul etimologic al limbii române”
Ediția românească, Saeculum, 2001. Una dintre sursele etimologice pe care le agregă dexonline.
Alexandru Rosetti, „Istoria limbii române”
Editura Științifică și Enciclopedică, 1986. Referința pentru straturile vechi, de la substrat la slavona bisericească.
Alexandru Graur, „Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române”
Editura Academiei, 1954. Prima demonstrație sistematică, în românește, că fondul folosit cel mai des e covârșitor latin, oricât de mult ar cântări împrumuturile în dicționar.
Mulțumiri
Pagina nu ar exista fără voluntarii dexonline, care au digitizat dicționarele românești, și fără colaboratorii Wikisource, care au transcris proza secolului al XIX-lea pagină cu pagină.