--- title: "Straturile unui cuvânt" lang: ro canonical: https://straturi.mariuscomper.uk/ updated: 2026-07-30 --- Stratigrafie # Straturile unui cuvânt Cine a lăsat fiecare cuvânt din română și când Româna este singura limbă romanică formată în mijlocul lumii slave. Timp de secole, vorbitorii ei au trăit sub influență otomană, maghiară, austriacă și grecească. Limba cultă s-a scris mai întâi în slavonă, cu litere chirilice, apoi a fost modernizată după model francez. Fiecare perioadă a lăsat cuvinte care pot fi recunoscute și astăzi după origine. Caută un cuvânt românesc ↻ 15.658 de cuvinte în dicționarul paginii ## Două numărători care nu dau același răspuns Întrebarea „cine a dat cel mai mult limbii române” are două răspunsuri, și amândouă sunt corecte. Dacă numeri cuvintele din dicționar, câștigă franceza detașat: din cele 47.654 de lexeme cu origine clasificată, 59,9 la sută vin din franceză, iar latina moștenită dă doar 4,7 la sută. Dacă numeri, în schimb, cuvintele dintr-o conversație, ierarhia se inversează: dintre cuvintele clasificate, 78,0 la sută sunt moștenite din latină și 9,8 la sută vin din franceză. Diferența vine din frecvență. Franceza a dat multe cuvinte rare; latina, puține cuvinte imposibil de ocolit. Prepozițiile, pronumele, numeralele și auxiliarele care se repetă în aproape fiecare propoziție sunt în mare parte moștenite din latină. Franceza a umplut dicționarul; latina ține propoziția în picioare. Procentele din vorbire și scris se raportează numai la cuvintele a căror origine a putut fi clasificată: 87,2 la sută din corpusul vorbit și 78,8 la sută din cel scris. Statistica generală folosește toate cele 47.654 de lexeme clasificate. În căutare apar doar cele 15.658 care se întâlnesc cel puțin o dată la un milion de cuvinte. Cuvinte distincte în dicționarCuvinte într-o conversație Franceza 59,9% 9,8% Latina moștenită 4,7% 78,0% Maghiara 4,5% 0,4% Vecinii slavi de mai târziu 4,4% 0,7% Slavona bisericească 4,4% 3,0% Turca osmanlie 3,5% 0,4% Germana 3,1% 0,8% Greaca 2,6% 0,5% Aceleași două straturi, două întrebări, două ierarhii care se răstoarnă. Franceza a umplut dicționarul; latina ține propoziția în picioare. ## Cum se schimbă proporțiile Straturile stau în ordinea în care s-au depus, cel mai vechi jos. Grosimea benzii arată cât ocupă stratul, iar comutatorul schimbă întrebarea: câte cuvinte distincte provin din fiecare limbă sau cât de des sunt folosite cuvintele din acel strat. Cuvinte din dicționar Cuvinte din vorbire Cuvinte din scris - Necunoscut 2,8% - Formarea internă 2,3% - Engleza 2,3% - Franceza 59,9% - Italiana 2,0% - Latina savantă 2,5% - Germana 3,1% - Vecinii slavi de mai târziu 4,4% - Turca osmanlie 3,5% - Greaca 2,6% - Maghiara 4,5% - Slavona bisericească 4,4% - Slavii vecini 0,7% - Latina moștenită 4,7% - Substratul 0,3% Treceți de la dicționar la vorbire: ponderea francezei scade de la peste jumătate la mai puțin de o zecime, iar ponderea latinei crește de la 4,7 la sută la 78,0 la sută. ## Cuvintele turcești au rămas în bucătărie Originea cuvintelor diferă între conversație și scrisul enciclopedic. Cuvintele turcești sunt de 1,9 ori mai dese în replici de film decât în text enciclopedic. Cuvintele franceze sunt de 2,6 ori mai dese în text enciclopedic decât în replici. Cuvintele turcești au intrat mai ales prin negoț și gospodărie: nume de mâncăruri, obiecte casnice și expresii colocviale. Cele franceze au intrat prin școală, administrație și drept. De aceea primele apar mai des în conversație, iar celelalte în scrisul enciclopedic. mai des în vorbiremai des în scris Substratul 1,34× Latina moștenită 1,28× Slavii vecini 2,18× Slavona bisericească 1,14× Maghiara 0,60× Greaca 0,56× Turca osmanlie 1,86× Vecinii slavi de mai târziu 1,12× Germana 0,60× Latina savantă 0,54× Italiana 0,54× Franceza 0,38× Engleza 0,90× Formarea internă 0,91× Necunoscut 4,12× ## Cum și-a schimbat statul vocabularul Corpusul literar se oprește în 1949, deoarece textele mai noi sunt încă protejate de drepturi de autor. Pentru perioada următoare sunt folosite nouă texte constituționale, publice și datate, din 1848 până în 2003. Ele permit compararea vocabularului oficial de-a lungul întregii perioade. Vocabularul slavon de cancelarie dispare între 1848 și 1866. Cel francez urcă de la 8,1 la sută la 36,0 la sută și atinge maximul sub comunism. Patru secole de suzeranitate au lăsat sute de cuvinte ale pieței și gospodăriei, dar aproape nimic în cele nouă texte constituționale analizate. Franceza Latina moștenită Slavona bisericească Vecinii slavi de mai târziu Procent din cuvintele cu origine clasificată Vezi ca tabel An | Document | Franceza | Latina moștenită | Slavona bisericească | Vecinii slavi de mai târziu | 1848 | Proclamația de la Islaz | 8,1% | 81,9% | 3,3% | 0,6% | 1866 | Constituția României | 19,6% | 71,4% | 0,8% | 0,2% | 1923 | Constituția României | 24,0% | 64,3% | 1,0% | 0,1% | 1938 | Constituția României | 24,6% | 63,4% | 1,2% | 0,1% | 1948 | Constituția Republicii Populare Române | 33,7% | 52,9% | 2,3% | 0,5% | 1952 | Constituția Republicii Populare Române | 37,2% | 49,6% | 3,7% | 1,1% | 1965 | Constituția Republicii Socialiste România | 36,5% | 48,7% | 2,7% | 1,7% | 1991 | Constituția României | 35,8% | 52,5% | 1,5% | 0,4% | 2003 | Constituția României, revizuită | 36,0% | 52,8% | 1,2% | 0,3% | ## Cele cincisprezece straturi ### Substratul înainte de anul 106 · Populația de dinaintea Romei Aici intră termenii pentru care nu există o origine sigură în latină sau în limbile care au influențat ulterior româna. Unele au corespondente în albaneză, o altă limbă balcanică cu fond preroman. Sunt aproximativ 120 și denumesc mai ales forme de relief, plante, animale și obiecte pastorale. Clasificarea rămâne nesigură: pentru 24 dintre ele, dexonline indică origine necunoscută. Cuvinte126 Vorbit0,3% Scris0,2% Cele mai frecvente copil bucura copac pârâu brad cătun groapă abur gard cioc ### Latina moștenită 106–secolul VII · Roma și transmiterea prin vorbire Cuvintele moștenite din latină sunt relativ puține în dicționar, dar foarte frecvente: reprezintă 78,0 la sută din conversație și 60,9 la sută din scrisul enciclopedic. Aceste cuvinte s-au transmis prin vorbire și s-au schimbat treptat: aqua a ajuns apă, noctem a ajuns noapte, oculus a ajuns ochi. Vocabularul creștin de bază este tot latin: biserică vine din basilica, Dumnezeu din Domine Deus; cruce, înger și a boteza au tot origine latină. Cuvintele slavone bisericești au fost adăugate mai târziu. Cuvinte2.238 Vorbit78,0% Scris60,9% Cele mai frecvente de in ca că an mult mare cum bun sat ### Slavii vecini secolele VI–X · Sate slave printre sate românești Un strat de conviețuire. Slavii care s-au așezat printre români au lăsat cuvinte preluate prin vorbire, din viața de zi cu zi: nevoia, gâtul, baia, banul. Astăzi apar de 2,2 ori mai des în vorbire decât în scris. Cuvinte338 Vorbit0,5% Scris0,2% Cele mai frecvente găsi nevoie ban post porni coborî chinez gât maică sabie ### Slavona bisericească secolele X–XVII · Biserica și cancelaria domnească Timp de secole, cărțile bisericești și actele domnești din țările române au fost scrise în slavonă, cu alfabet chirilic. Liturghia a dat raiul, iadul, duhul, postul, praznicul, iar cancelaria a dat boierul, vama, pravila, hrisovul, logofătul. Tot din slavonă vin cuvinte foarte obișnuite precum a iubi, prieten, a trăi și dragoste. În schimb, termenii de cancelarie au ieșit treptat din uz: în proclamația de la Islaz, din 1848, cuvintele slavone reprezintă 3,3 la sută din text; în constituția de la 1866 reprezintă 0,8 la sută. Cuvinte2.085 Vorbit3,0% Scris2,6% Cele mai frecvente trebui tâmp război prea primi prieten privi iubi vreme trăi ### Maghiara secolele XI–XIX · Transilvania, opt secole de vecinătate și de administrație Cuvântul oraș vine din maghiară, iar sat din latină. Tot din maghiară vin gând, chip, fel, marfă, hotar și meșter. Româna a preluat și sufixul verbal -ui, prezent în verbe precum a locui și a chibzui. Sufixul este folosit și cu rădăcini care nu sunt maghiare. Cuvinte2.142 Vorbit0,4% Scris0,6% Cele mai frecvente oraș fel maghiar seamă locui gând uriaș marfă bănat bănui ### Greaca secolele X–1821 · Bizanțul, apoi domnii fanarioți Cuvintele grecești au intrat în română în două perioade. Mai întâi au venit prin biserica bizantină; apoi, între 1711 și 1821, Poarta a numit la București și la Iași domni greci din cartierul Fanar al Istanbulului, cu o administrație și o școală în greacă. Influența fanariotă a lăsat 2,6 la sută din lexemele cu origine clasificată. Din greacă provine și terminația -isi, prezentă în verbe precum a chivernisi și a economisi. Cuvinte1.224 Vorbit0,5% Scris0,9% Cele mai frecvente sigur filă ortodox stradă englez scop titlu bătălie lipsi hartă ### Turca osmanlie secolele XV–XIX · Negoțul și gospodăria Patru secole de suzeranitate otomană au lăsat cafeaua, ciorba, iaurtul, dulapul, cearșaful, geamul, tavanul, papucul, mahalaua, bacșișul, chiful și hazul. Poarta lua tribut și numea domni, fără să administreze direct Țara Românească și Moldova. Relația politică a lăsat și termeni istorici precum firman și pașalâc, însă cele mai multe cuvinte au intrat prin piață și gospodărie. În replicile de film sunt de 1,9 ori mai dese decât în text enciclopedic, iar în cele nouă texte constituționale măsurate, din 1848 până în 2003, sunt practic absente. Cuvinte1.652 Vorbit0,4% Scris0,2% Cele mai frecvente haide rahat hain turc cafea cutie puști tos dușman han ### Vecinii slavi de mai târziu secolele XVI–XX · Bulgari, sârbi, ucraineni, ruși, polonezi Împrumuturile rusești au venit mai ales în două perioade: administrația impusă după 1828 și deceniile de influență sovietică. Efectul celei de-a doua perioade apare în textele oficiale: ponderea stratului urcă de la 0,1 la sută în constituția din 1938 la 1,7 la sută în cea din 1965, după care coboară din nou. Cuvinte2.117 Vorbit0,7% Scris0,6% Cele mai frecvente da grijă rus ciudat grozav țar polonez ofițer raion poliție ### Germana secolele XII–XX · Sașii, administrația habsburgică, atelierul Sașii ajung în Transilvania din secolul al XII-lea, administrația austriacă după 1699, iar vocabularul tehnic odată cu industria. De aici vin șurubul, ștecherul, bormașina, chelnerul, șprițul, cartoful și rucsacul. Cuvintele germane apar mai des în scrisul enciclopedic decât în conversație. Cuvinte1.473 Vorbit0,8% Scris1,3% Cele mai frecvente vest component proiect referi polițist turn organizație regal comitat firmă ### Latina savantă 1780–1900 · Cărturarii, pe hârtie și cu intenție Spre deosebire de cuvintele latine moștenite prin vorbire, latinismele savante au fost preluate din cărți și introduse deliberat. Școala Ardeleană a folosit descendența latină a limbii ca argument politic, iar mai târziu Timotei Cipariu și dicționarul Laurian–Massim din 1871–1876 au încercat să relatinizeze vocabularul până la ridicol și au fost luați în râs pentru asta. Ce a rămas sunt dubletele: același cuvânt latin ajuns de două ori, cu sensuri diferite. Din digitus avem deget și digital, din gravis avem greu și grav, din directus avem drept și direct, din frigidus avem frig și frigid. În fiecare pereche, primul cuvânt este moștenit și schimbat de uz, iar al doilea este împrumutul savant. Cuvinte1.190 Vorbit1,8% Scris3,4% Cele mai frecvente dac prim secol familie ultim regulă punct persoană mod oră ### Italiana 1800–1930 · Muzica, arta, banca Un strat mic și ușor de recunoscut după domenii. Din italiană vin termeni ai muzicii, artei și finanțelor. Generația de la 1848, care își făcuse studiile în Italia și vedea în italiană o soră mai mare a limbii, a adus și o parte din vocabularul politic al momentului. Cuvinte960 Vorbit0,7% Scris1,3% Cele mai frecvente francez permite oferi distruge piață ambii interes armată tratat revistă ### Franceza 1830–1918 · Școala, administrația și prestigiul Parisului Influența franceză a fost adoptată de elitele românești în secolul al XIX-lea. Tinerii învățau la Paris, Codul civil din 1864 a urmat modelul napoleonian, statul s-a construit după tipare franceze, iar limba a preluat odată cu ele o mare parte din vocabularul politicii, administrației și abstracțiunii. Documentele oficiale arată amploarea schimbării: cuvintele franceze reprezintă 8,1 la sută din proclamația de la 1848, 19,6 la sută din constituția de la 1866, inspirată în mare parte de cea belgiană din 1831, și 36,0 la sută din constituția în vigoare. Ponderea maximă apare în Constituția din 1952, la 37,2 la sută, deoarece mulți termeni administrativi ai comunismului românesc au origine franceză: planificare, industrializare, colectivizare. Cuvinte28.546 Vorbit9,8% Scris25,8% Cele mai frecvente comun exista deveni data populație zonă important problemă general local ### Engleza din 1960, mai ales după 1990 · Prestigiul și ecranul Împrumuturile din engleză au crescut mai ales după 1990, prin tehnologie, media și cultura populară. În dicționarul paginii apar 1.100 de cuvinte englezești, adică 2,3 la sută din total. Cuvinte1.100 Vorbit0,4% Scris0,5% Cele mai frecvente cip dolar lider meci fotbal golf color rock serial pop ### Formarea internă din secolul XVI · Româna, singură Sunt cuvinte create în română din elemente deja existente, prin compunere sau derivare. Apar atunci când este nevoie de un nume nou. Cuvinte1.118 Vorbit0,9% Scris1,0% Cele mai frecvente despre sau același într-un niciodată decât departe deoarece totuși vreodată ### Necunoscut fără dată · Nimeni nu poate spune Pentru 1.345 de lexeme nu există o origine stabilită. Ponderea lor în conversație este influențată puternic de un singur cuvânt foarte frecvent, conjuncția dar. Cuvinte1.345 Vorbit1,8% Scris0,4% Cele mai frecvente dar țipa stăpân glonț hoț ghici stâncă păcăli pălărie pungă